Subscribe
În apropierea Soarelui, pulberile de rocă s-au aglomerat şi-au format cele 9 planete ale sistemului Solar, printre care şi Pământul. De la formarea sa, Pământul a evoluat mult. Istoria sa a fost marcată de evenimente importante, ca formarea oceanelor, apariţia vieţii, apariţia sau dispariţia unor animale şi plante. Oamenii de ştiinţă au numit prima perioadă din istoria Pământului Precambrian-ul (acum, 4,6 miliarde-540 milioane-de ani).
Planeta noastră, Pământul, s-a nascut în urmă cu 4,6 miliarde de ani. Dar, pe vremea aceea, nu avea aspectul de azi: rocile, apa şi aerul s-au format încetul cu încetul şi apoi a apărut viaţa. În urmă cu 4,6 miliarde un nor imens de materie gazoasă şi pulberi care se învârtea în spaţiu s-a condensat şi a dat naştere unei stele, Soarele. În apropierea Soarelui, pulberile de rocă s-au aglomerat şi-au format cele 9 planete ale sistemului Solar, printre care şi Pământul.
Prin mediu înconjurător sau mediu ambiant se înţelege ansamblul de elemente şi fenomene naturale şi artificiale de la exteriorul Terrei, care condiţionează viaţa în general şi pe cea a omului în special. Sensul dat acestei noţiuni în cadrul Uniunii Europene este cel al unui ansamblu de elemente care, în complexitatea relaţiilor lor, constituie cadrul, mijlocul şi condiţiile de viaţă ale omului, cele care sunt ori cele care nu sunt resimţite. O altă definiţie o găsim în Legea protecţiei mediului, în care mediul înconjurător este ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv, valorile materiale şi spirituale.
Bineînţeles că starea mediului înconjurător, ce depinde numai şi numai de fiecare dintre noi, ne afectează în mod direct viaţa şi sănătatea noastră. Această temă “Un mediu curat – o viaţă sănătoasă”, ar trebui să fie o deviză pentru întreaga populaţie a globului. Este nevoie de mai multă atenţie şi de mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetăţean pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea apă curată şi pentru a putea folosi condiţiile de viaţă pe care ni le oferă natura. Însă, se pare că oamenii tratează cu neglijenţă acest aspect important al vieţii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare şi distrugere a mediului şi implicit la distrugerea sănătăţii fiecăruia dintre noi şi a celor din jur.
Mediul.Ziua pământului
În 1970, în urma eforturilor senatorului american Gaylord Nelson, s-a ajuns la concluzia că e cazul să se facă ceva pentru a se atrage atenţia asupra pericolelor ce pot fi provocate de degradarea mediului înconjurător. Aceasta în condiţiile în care nimănui nu îi pasă de acest aspect şi de efectele pe termen lung avute de dezvoltarea acerbă asupra mediului înconjurător. Astfel, pe 22 Aprilie 1970 a avut loc în Statele Unite una dintre primele manifestaţii ecologiste de anvergură, la care au participat milioane de oameni.
39 de ani mai târziu, adică astăzi, 22 Aprilie 2009, 200 de milioane de oameni din peste 140 de ţări ale lumii participă într-un mod sau altul la ceea ce a devenit cunoscută ca “Ziua pământului”. Alături de mult mai tânăra mişcare asemănătoare, Ora Pământului, aceasta este doar o încercare de a atrage atenţia asupra importanţei protejării mediului înconjurător. Iar dacă în 1979 acest aspect era privit cu dezinteres, ca un moft, în prezent efectele încălzirii globale se văd din ce în ce mai clar. Dar şi eforturile marilor puteri, în această direcţie, sunt din ce în ce mai accentuate. Cu toate acestea, poza de mai jos este în continuare una extrem de sugestivă.
În România, Ziua Pământului “a prins” mult mai puţin ca Ora Pământului. Ce putem face pentru a ne implica? Multe. Să lăsăm maşina acasă, să plantăm copăcei, să mergem la strâns gunoaiele lăsate de fripturişti la grătarele de Paşte, să încercăm să convingem cât mai mulţi prieteni de importanţa acestor acţiuni şi multe altele.
Încălzirea globală
Încălzirea globală este fenomenul de creştere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii.
Încălzirea globală are efecte profunde în cela mai diferite domenii. Ea determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea gheţarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sănătatea oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă susţinută, al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanţilor care influenţează viteza încălzirii.
Efecte al încălzirii:
1.Efecte asupra atmosferei
Efectele asupra atmosferei se manifestă prin creşterea vaporizaţiei, a precipitaţiilor şi a numărului furtunilor. După cum s-a spus mai sus, creşterea temperaturii duce la creşterea cantităţii de vapori de apă care poate fi conţinută în atmosferă. Deşi în secolul al XX-lea vaporizaţia s-a redus ca urmare a întunecării globale, în perioada actuală vaporizaţia creşte datorită încălzirii oceanelor. Pentru a se realiza echilibrul circuitului apei în natură trebuie să crească şi nivelul precipitaţiilor. Creşterea precipitaţiilor poate duce la intensificarea eroziunii în unele zone, de exemplu în Africa, ceea de poate duce chiar la deşertificare, sau la favorizarea creşterii vegetaţiei în zonele aride.
2.Efecte asupra hidrosferei
Topirea calotelor polare
Observaţiile din satelit indică o reducere treptată a suprafeţelor calotelor polare. În figura alăturată se vede (în momentul opririi) cu cât au fost gheţurile mai întinse în iarna anului 1982 faţă de iarna anului 2007.
3.Efecte asupra litosferei
Încălzirea globală determină ridicarea temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui, favorizând incendiile de pădure. Între 20 iunie şi 8 iulie 2008 în California se declanşaseră deja 18 000 de incendii, devastând 241 600 ha. În afară de perturbarea ciclului carbonului, incendiile pot duce la eroziunea solului, analog cu efectele despăduririlor. Deşi prin ardere se creează un efect sinergic, totuşi, prin încălzire regiuni mai nordice devin propice pentru dezvoltarea pădurilor, astfel că efectul incendiilor de pădure asupra fenomenului de încălzire globală este incert.
Consecinţe -economice
-asupra agriculturii
-asigurări
-transport
-inundaţii
-sănătate
Încălzirea globală are efecte profunde în cela mai diferite domenii. Ea determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea gheţarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sănătatea oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă susţinută, al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanţilor care influenţează viteza încălzirii.
Efecte al încălzirii:
1.Efecte asupra atmosferei
Efectele asupra atmosferei se manifestă prin creşterea vaporizaţiei, a precipitaţiilor şi a numărului furtunilor. După cum s-a spus mai sus, creşterea temperaturii duce la creşterea cantităţii de vapori de apă care poate fi conţinută în atmosferă. Deşi în secolul al XX-lea vaporizaţia s-a redus ca urmare a întunecării globale, în perioada actuală vaporizaţia creşte datorită încălzirii oceanelor. Pentru a se realiza echilibrul circuitului apei în natură trebuie să crească şi nivelul precipitaţiilor. Creşterea precipitaţiilor poate duce la intensificarea eroziunii în unele zone, de exemplu în Africa, ceea de poate duce chiar la deşertificare, sau la favorizarea creşterii vegetaţiei în zonele aride.
2.Efecte asupra hidrosferei
Topirea calotelor polare
Observaţiile din satelit indică o reducere treptată a suprafeţelor calotelor polare. În figura alăturată se vede (în momentul opririi) cu cât au fost gheţurile mai întinse în iarna anului 1982 faţă de iarna anului 2007.
3.Efecte asupra litosferei
Încălzirea globală determină ridicarea temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui, favorizând incendiile de pădure. Între 20 iunie şi 8 iulie 2008 în California se declanşaseră deja 18 000 de incendii, devastând 241 600 ha. În afară de perturbarea ciclului carbonului, incendiile pot duce la eroziunea solului, analog cu efectele despăduririlor. Deşi prin ardere se creează un efect sinergic, totuşi, prin încălzire regiuni mai nordice devin propice pentru dezvoltarea pădurilor, astfel că efectul incendiilor de pădure asupra fenomenului de încălzire globală este incert.
Consecinţe -economice
-asupra agriculturii
-asigurări
-transport
-inundaţii
-sănătate
Oraşul Suceava îşi otrăveşte râul
Râul Suceava este poluat, de trei ani de zile, din cauza apelor uzate provenite de la canalizarea oraţului. Autorităţile locale au investit, în 2004, suma de 300.000 de euro pentru realizarea unei conducte de subtraversare a râului Suceava, prin care se asigura evacuarea dejecţiilor din canalizarea oraţului în staţia de epurare care aparţine SC ACET SA. La acea dată, directorul societăţii, Ştefan Groza, dădea asigurări că problema poluării râului a dispărut.
După numai o jumătate de an, însă, unul din canalele de subtraversare s-a colmatat, aţa încât, de trei ani de zile, dejecţiile oraşului se scurg direct în râu. Nici reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, nici cei ai Gărzii de Mediu nu au luat vreo măsură pentru sancţionarea societăţii responsabile, deşi cunosc gravitatea fenomenului.
Autorităţile responsabile nu au luat nicio măsură pentru a remedia problema, dar au cheltuit, fără niciun rezultat, 300.000 de euro.
Poluarea mediului încojurător
Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferică). Aceste elemente de bază vieţii omeneşti se pare că sunt şi cele mai afectate de acţiunile iresponsabile ale fiinţei omeneşti.
Solul, ca şi aerul şi apa este un factor de mediu cu influenţa deosebită asupra sănătăţii. De calitatea solului depinde formarea şi protecţia surselor de apă, atât a celei de suprafaţă cât mai ales a celei subterane.
Apa este un factor de mediu indispensabil vieţii. Ea îndeplineşte în organism multiple funcţii, fără apă toate reacţiile biologice devenind imposibile. Lipsa de apă sau consumul de apă poluată are multiple consecinte negative asupra omului şi sănătăţii sale.
Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezenţa unor componente străine, numite poluanţi, ca urmare a activităţii omului, şi care provoacă prin natura lor, prin concentraţia în care se găsesc şi prin timpul cât acţionează, efecte nocive asupra sănătăţii, creează disconfort sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esenţiale vieţii. (Conferinţa Mondială a O.N.U., Stockholm, 1972)
Petiţia împotriva reactoarelor nucleare
În prezent, România are o singură centrală nucleară, cu două reactoare nucleare funcționale, la Cernavodă (în sud-estul țării)
Cernavodă este situat într-o zonă cu risc seismic ridicat.
Guvernul român plănuiește să construiască încă două reactoare nucleare funcționale (Cernavodă 3 și 4). Aceste reactoare au un design depășit, canadian, de tip CANDU 6.
Pentru a semna apasă aici.
Cernavodă este situat într-o zonă cu risc seismic ridicat.
Guvernul român plănuiește să construiască încă două reactoare nucleare funcționale (Cernavodă 3 și 4). Aceste reactoare au un design depășit, canadian, de tip CANDU 6.
Pentru a semna apasă aici.
Greenpeace România
Alătură-te echipei Greenpeace! Devino voluntar!
Greenpeace creează un nou grup local de voluntari la Bacău.
Prima întâlnire informativă a grupului a avut loc Luni 5 aprilie 2010. La întâlnire au participat aproximativ 15 voluntari . Voluntarii din Bacău vor desfășura, pe plan local, activitățile din cadrul campaniilor Greenpeace în România.
Apa=Elementul esenţial al vieţii
Multe secole apa a fost considerată ca un element.
În 1781, fizicianul englez H. Cavendish a arătat ca apa se formează prin explozia unui amestec de hidrogen şi oxigen, cu ajutorul scânteii electrice.
În 1783, Lavoisier a repetat experienţa, realizând pentru prima oară sinteza cantitativă a apei. S-a stabilit atunci ca 2g de hidrogen se combină cu 16g oxigen pentru a da 18g apă.
În 1805, Humboldt si Gay-Lussac au arătat că apa este formată din două volume de hidrogen şi un volum de oxigen.
Apa naturală constă în amestecul speciilor de izotopi ai oxigenului: 16O, 17O, 18O, cu cei trei izotopi ai hidrogenului: 1H, 2H, 3H. Combinarea acestora genereaza 18 specii de molecule de apă.
Apa pură este întotdeauna un amestec de apă uşoară (H2O) şi de cantităţi extrem de mici de apă grea (D2O) şi apă hipergrea (T2O).
Uitaţi si un documentar foarte interesant despre memoria apei şi altele aici.
TOP 10 Cele mai poluate oraşe din lume
1. Cernobal, Ucraina
2. Linfen, China
3. Sukinda, India
4. Djerzinsk, Rusia
5. Sumgait, Azarbaijan
6. Kabwe, Zambia
7. Tianjin, China
8. Norilsk, Rusia
9. Vapi, India
10. La Oroya, Peru
2. Linfen, China
3. Sukinda, India
4. Djerzinsk, Rusia
5. Sumgait, Azarbaijan
6. Kabwe, Zambia
7. Tianjin, China
8. Norilsk, Rusia
9. Vapi, India
10. La Oroya, Peru
Abonați-vă la:
Postări (Atom)